"Fratele meu deţine încă din anul 1998 un teren pe raza comunei Moşna, judeţul Sibiu, ce a aparţinut părinţilor noştri. Eu nu am cerut partajul succesoral la data decesul mamei, dar nici nu sunt de acord ca toate bunurile părinţilor noştri, să rămână fratelui meu şi intenţionez să deschid un proces de partaj succesoral, dar fratele meu mi-a comunicat că în ce priveşte acea suprafaţă de teren nu pot avea pretenţi, deoarece invocă dreptul de uzucapiune. Vă rog să-mi comunicaţi, dacă este îndreptăţit să invoce un drept de proprietate asupra acelei suprafeţe de teren şi care sunt prevederile legale ." A.R Iaşi

Subliniem că dreptul de a cere partajul poate fi paralizat prin uzucapiune, în situaţia în care unul dintre coindivizari a exercitat pentru sine o posesie utilă în condiţiile legii asupra bunului sau bunurilor care fac obiectul acesteia. Art. 675 din Noul Cod Civil instituie faptul că „partajul poate fi cerut chiar atunci când unul dintre coproprietari a folosit bunul, afară de cazul când acesta l-a uzucapat, în condiţiile legii”.

Uzucapiunea este posibilă deoarece, în calitate de coposesor, fiecare coproprietar este în acelaşi timp şi posesor şi detentor precar, având posibilitatea să intervertească precaritatea în posesie utilă cu privire la cotele - părţi din drept ale celorlalţi coproprietari.

Cât timp un coproprietar posedă bunurile comune în calitatea sa de coproprietar, el este socotit că posedă nu numai pentru sine, ci şi pentru ceilalţi titulari ai dreptului de coproprietate. O asemenea posesie nu poate fi considerată utilă, chiar dacă bunurile sunt astfel posedate ca urmare a unui partaj de folosinţă. Din aceste considerente este necesară o intervertire de fapt a posesiei, care poate rezulta din împrejurări de natură a duce la concluzia că titularul dreptului de coproprietate posedă numai pentru sine, în nume de proprietar. În practica judiciară s-a stabilit că reprezintă astfel de împrejurări, ce dovedesc intervertirea posesiei comune în posesie utilă exclusivă actele - cum ar fi perceperea fructelor comune, închirierea bunului în nume propriu sau efectuarea unor lucrări de construcţie sau reparaţie.

Intervertirea posesiei începute până la data intrării în vigoare a Noului Cod Civil este posibilă numai în cazul uzucapiunii de 30 de ani, pentru că cea de 10 la 20 de ani presupune existenţa unui just titlu, iar coproprietarul nu poare invoca un act translativ de proprietate, care să emane de la un neproprietar.

În sistem de carte funciară, intervertirea posesiei poate exista numai în cazul uzucapiunii extratabulare prevăzută de art. 28 din Decretul - lege nr. 115/1938, care presupune exercitarea unei posesii utile timp de 20 de ani de la decesul proprietarului tabular. Uzucapiunea tabulară, reglementată de art. 27 din acelaşi act normativ, impune pe lângă posesia de buna-credinţă şi înscrierea dreptului de proprietare fără cauză legitimă, ceea ce nu este cazul coproprietarului care are înscrisă în cartea funciară o cotă -parte din dreptul de proprietate, dar exercită în fapt o posesie utilă, sub nume de proprietar asupra întregului bun.

Pentru posesiile începute sub imperiul Noului Cod Civil intervertirea posesiei precare a unui coproprietar în posesie utilă va fi posibilă numai în condiţiile uzucapiunii extratabulare, noua reglementare renunţând la formele uzucapiunii din vechiul Cod Civil (de 10 la 20 de ani, respectiv 30 ani). În acest caz, un coproprietar poate dobândi dreptul de proprietate asupra bunului comun exercitând o posesie de 10 ani dacă:

a) proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori, după caz şi-a încetat existenţa;

b) a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate;

c) imobilul nu era înscris în nici o carte funciară (art. 930 alin.1).

Aliniatul 2 al aceluiaşi articol instituie faptul că “în toate cazurile, uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său, pe baza unei cauze legitime, în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune“.

În situaţia în care unul dintre coproprietari dobândeşte prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra cotelor -părţi aparţinând celorlalţi coproprietari, acţiunea de partaj se stinge, partajul fiind exclus pentru că, urmare a prescripţiei achizitive, starea de indiviziune nu mai există, iar acţiunea de partaj rămâne fără obiect.  

Expert Paula Iekel - Biroul teritorial Iaşi, Instituţia Avocatul Poporului