denisa n. 25 Ianuarie 2014

Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 729. Diviziunea poate fi cerută chiar când unul sau mai mulţi din erezi au posedat părţi separate din succesiune, dacă nu a fost act de împărţeală sau dacă nu se poate opune prescripţia".

1. Acţiunea de partaj fiind imprescriptibilă, împărţeala poate fi cerută chiar dacă unul sau mai mulţi coproprietari ori toţi, în loc de a poseda la un loc cu ceilalţi coproprietari, au posedat un timp oarecare în mod separat bunurile comune, cu excepţia cazului când a existat o posesie de 30 de ani cu titlu de proprietar. Reiese că starea de coproprietate se stinge şi acţiunea de partaj nu mai poate fi primită atunci când unul sau mai mulţi coproprietari au dobândit prin uzucapiune, în contra şi în prejudiciul celorlalţi, proprietatea asupra bunului sau bunurilor comune. întrucât se presupune că în tot timpul indiviziunii coproprietarii posedă unul pentru altul, deci cu titlu precar, este necesar ca cel care invocă uzucapiunea să schimbe calitatea posesiei sale de comunitate în posesie utilă, adică să înceteze de a poseda în comun şi de a începe să posede pentru sine (pro suo), ca proprietar exclusiv. Prescripţia achizitivă este cea de 30 de ani, chiar dacă este vorba despre bunuri mobile, neputând fi vorba despre uzucapiunea de 10 sau 20 de ani, deoarece coproprietarul nu are niciun titlu. Termenul prescripţiei achizitive începe să curgă de la data când coproprietarul a început a poseda pentru sine bunul comun (D. Alexandresco, Explicaţiunea, tom III, partea a ll-a, p. 460-464).

Detalii: https://legeaz.net/noul-cod-civil/art-675-inadmisibilitatea-partajului-in-cazul-uzucapiunii-partajul-proprietatea-comuna2. Dreptul de a cere partajul, deşi este imprescriptibil sub aspect extinctiv, poate fi totuşi paralizat în situaţia în care unul dintre coproprietari a uzucapat cotele-părţi din drept ale celorlalţi coproprietari. Soluţia este expres prevăzută în art. 729 C. civ. 1864 şi în art. 675 NCC. Uzucapiunea este posibilă, întrucât, în calitate de coposesor, fiecare coproprietar este şi posesor şi detentor precar, având posibilitatea să intervertească precaritatea în posesie cu privire la cotele-părţi din drept ale celorlalţi coproprietari. în măsura în care face dovada intervertirii precarităţii în posesie, precum şi a faptului că posesia bunului a avut durata prevăzută de lege, coproprietarul împotriva căruia se introduce acţiunea în partaj va putea invoca uzucapiunea, cu consecinţa respingerii acţiunii ca lipsită de obiect (V. Stoica, Drepturile reale 2006, p. 93-94).

Răspunde

Detalii: https://legeaz.net/noul-cod-civil/art-675-inadmisibilitatea-partajului-in-cazul-uzucapiunii-partajul-proprietatea-comuna

"Fratele meu deţine încă din anul 1998 un teren pe raza comunei Moşna, judeţul Sibiu, ce a aparţinut părinţilor noştri. Eu nu am cerut partajul succesoral la data decesul mamei, dar nici nu sunt de acord ca toate bunurile părinţilor noştri, să rămână fratelui meu şi intenţionez să deschid un proces de partaj succesoral, dar fratele meu mi-a comunicat că în ce priveşte acea suprafaţă de teren nu pot avea pretenţi, deoarece invocă dreptul de uzucapiune. Vă rog să-mi comunicaţi, dacă este îndreptăţit să invoce un drept de proprietate asupra acelei suprafeţe de teren şi care sunt prevederile legale ." A.R Iaşi

Subliniem că dreptul de a cere partajul poate fi paralizat prin uzucapiune, în situaţia în care unul dintre coindivizari a exercitat pentru sine o posesie utilă în condiţiile legii asupra bunului sau bunurilor care fac obiectul acesteia. Art. 675 din Noul Cod Civil instituie faptul că „partajul poate fi cerut chiar atunci când unul dintre coproprietari a folosit bunul, afară de cazul când acesta l-a uzucapat, în condiţiile legii”.

Uzucapiunea este posibilă deoarece, în calitate de coposesor, fiecare coproprietar este în acelaşi timp şi posesor şi detentor precar, având posibilitatea să intervertească precaritatea în posesie utilă cu privire la cotele - părţi din drept ale celorlalţi coproprietari.

Cât timp un coproprietar posedă bunurile comune în calitatea sa de coproprietar, el este socotit că posedă nu numai pentru sine, ci şi pentru ceilalţi titulari ai dreptului de coproprietate. O asemenea posesie nu poate fi considerată utilă, chiar dacă bunurile sunt astfel posedate ca urmare a unui partaj de folosinţă. Din aceste considerente este necesară o intervertire de fapt a posesiei, care poate rezulta din împrejurări de natură a duce la concluzia că titularul dreptului de coproprietate posedă numai pentru sine, în nume de proprietar. În practica judiciară s-a stabilit că reprezintă astfel de împrejurări, ce dovedesc intervertirea posesiei comune în posesie utilă exclusivă actele - cum ar fi perceperea fructelor comune, închirierea bunului în nume propriu sau efectuarea unor lucrări de construcţie sau reparaţie.

Intervertirea posesiei începute până la data intrării în vigoare a Noului Cod Civil este posibilă numai în cazul uzucapiunii de 30 de ani, pentru că cea de 10 la 20 de ani presupune existenţa unui just titlu, iar coproprietarul nu poare invoca un act translativ de proprietate, care să emane de la un neproprietar.

În sistem de carte funciară, intervertirea posesiei poate exista numai în cazul uzucapiunii extratabulare prevăzută de art. 28 din Decretul - lege nr. 115/1938, care presupune exercitarea unei posesii utile timp de 20 de ani de la decesul proprietarului tabular. Uzucapiunea tabulară, reglementată de art. 27 din acelaşi act normativ, impune pe lângă posesia de buna-credinţă şi înscrierea dreptului de proprietare fără cauză legitimă, ceea ce nu este cazul coproprietarului care are înscrisă în cartea funciară o cotă -parte din dreptul de proprietate, dar exercită în fapt o posesie utilă, sub nume de proprietar asupra întregului bun.

Pentru posesiile începute sub imperiul Noului Cod Civil intervertirea posesiei precare a unui coproprietar în posesie utilă va fi posibilă numai în condiţiile uzucapiunii extratabulare, noua reglementare renunţând la formele uzucapiunii din vechiul Cod Civil (de 10 la 20 de ani, respectiv 30 ani). În acest caz, un coproprietar poate dobândi dreptul de proprietate asupra bunului comun exercitând o posesie de 10 ani dacă:

a) proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori, după caz şi-a încetat existenţa;

b) a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate;

c) imobilul nu era înscris în nici o carte funciară (art. 930 alin.1).

Aliniatul 2 al aceluiaşi articol instituie faptul că “în toate cazurile, uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său, pe baza unei cauze legitime, în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune“.

În situaţia în care unul dintre coproprietari dobândeşte prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra cotelor -părţi aparţinând celorlalţi coproprietari, acţiunea de partaj se stinge, partajul fiind exclus pentru că, urmare a prescripţiei achizitive, starea de indiviziune nu mai există, iar acţiunea de partaj rămâne fără obiect.  

Expert Paula Iekel - Biroul teritorial Iaşi, Instituţia Avocatul Poporului

titlul de proprietate

Subliniem că dreptul de a cere partajul poate fi paralizat prin uzucapiune, în situaţia în care unul dintre coindivizari a exercitat pentru sine o posesie utilă în condiţiile legii asupra bunului sau bunurilor care fac obiectul acesteia. Art. 675 din Noul Cod Civil instituie faptul că „partajul poate fi cerut chiar atunci când unul dintre coproprietari a folosit bunul, afară de cazul când acesta l-a uzucapat, în condiţiile legii”.UZUCAPIUNEA IN NOUL COD CIVIL

In materia dobandirii proprietatii asupra imobilelor, uzucapiunea a suferit modificari importante prin Noul Cod Civil, mai ales cu privire la termenele si conditiile in care poate fi obtinută. Astfel, uzucapiunea de 30 de ani si uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani, reglementate de Codul Civil de la 1864, au fost inlocuite in prezent de uzucapiunea extratabulara de 10ani (art. 930 NCC) si uzucapiunea tabulara de 5 ani (art. 931 NCC).

1.Uzucapiunea extratabulara de 10 ani prevede că dreptul de proprietate asupra unui imobil sau un dezmembramant al acestuia poate fi inscris in cartea funciara daca s-a exercitat o posesie neviciată timp de 10 ani, imobilul nu a fost inscris pana la acea data in cartea funciara, sau daca a fost inscris, proprietarul său să fi decedat sau, in cazul persoanelor juridice, acestea sa-si fi incetat existenta, ori sa fi fost inscrisa in cartea funciara o declaratie de renuntare la dreptul de proprietate asupra acelui imobil.

Daca toate aceste conditii sunt indeplinite, putem spune că se poate dobandi dreptul de proprietate asupra imobilului, însă numai de la momentul inregistrarii declaratiei de inscriere a uzucapiunii in cartea funciara, si numaidaca o terta persoana (spre exemplu, mostenitorul proprietarului care a decedat) nu a inregistrat deja o cerere privind inscrierea propriului sau drept asupra imobilului. Daca tertul isi intemeiaza cererea de inscriere a dreptului sau pe o cauza legitima, il poate impiedica pe uzucapant in dobandirea proprietatii, chiar daca termenul de uzucapiune de 10 ani a fost implinit. Este de mentionat ca in cazul uzucapiunii extratabulare, termenul uzucapiunii incepe sa curga din momentul in care imobilul posedat a ramas fara proprietar, respectiv proprietarul a decedat, si-a incetat existenta sau a renuntat la dreptul sau de proprietate, chiar daca posesia celui care invoca uzucapiunea a inceput anterior acestui moment.

In ceea ce priveste uzucapiunea tabulara de 5 ani, prevazuta de art. 931 NCC, aceasta operează numai in situatia in care posesorul unui imobil, cu buna – credinta considerandu-se proprietar, dar in baza unui titlu nevalabil, isi inscrie dreptul sau asupra imobilului in cartea funciara. Daca dupa momentul inregistrarii cererii sale de inscriere in cartea funciara, acesta exercita oposesie utila si neviciata timp de 5 ani, acesta poate dobandi dreptul de proprietate prin intermediul uzucapiunii tabulare de 5 ani, care nu mai poate fi contestat, de la momentul inregistrarii cererii de inscriere. Pentru a se putea dobandi astfel dreptul de proprietate, buna – credinta trebuie sa existe atat in momentul intrarii in posesie, cat si la data inregistrarii cererii de inscriere in cartea funciara.
Dispozitiile referitoare la aceste doua tipuri de uzucapiune imobiliara astfel cum au fost modificate se aplica numai in cazurile in care posesia a inceput dupa data intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, respectiv dupa data de 1 octombrie 2011.voi din primarie stiati?Art. 82. - Dispoziţiile art. 930-934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai în cazurile în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. În cazul imobilelor pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise cărţi funciare, rămân aplicabile dispoziţiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.Din punct de vedere al timpului cât trebuie să dureze posesia pentru a putea opera uzucapiunea, vechiul Cod Civil arată că uzucapiunea poate fi de 30 de ani sau de 10-20 de ani.

Uzucapiunea de 30 de ani se aplică în cazurile în care posesorul nu are un act translativ de proprietate (titlu) asupra bunului imobil pe care îl posedă. În acest caz nu are importanţă nici dacă posesorul este sau nu de bună credinţă.

Pentru a putea fi invocată această uzucapiune trebuie îndeplinite două condiţii:

a) să existe o posesie de 30 de ani;
b) posesia să fie utilă.

Uzucapiunea de 10-20 de ani se aplică atunci când posesorul posedă bunul în temeiul unui just titlu şi este de bună-credinţă.Astia din primaria uliesti stiu Dreptul de proprietate. Codul civil din 2009 prevede că dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin convenţie, moştenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună-credinţă în cazul bunurilor mobile şi al fructelor, prin ocupaţiune, tradiţiune, precum şi prin hotărâre judecătorească, atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăşi.

Dreptul de proprietate privată se stinge prin pieirea bunului, dar nu se stinge prin neuz. El poate fi însă dobândit de altul prin uzucapiune sau într-un alt mod, în cazurile şi condiţiile anume determinate de lege

exista o asa nedreptate

oare asa tine un judecator sa inparta dereptatea sau pentru uni nimic

am apelat la judecatoria gaesti dupa mai multe intrebari adresate prefecturi Dambovita si lamuri date de fuctionari din primaria Uliesti detinind un certificat de mostenitor din 1986 care mosteneam de la bunicul eu si frati mei o casa si teren loc de casa 250 mp dar in fata judecatoare de la judecatoria gaesti nu valoreaza nimic dar si in certificatul dupa bunica se scrie casa mostenita conform certificatului 446/1986 dar tot nu se tine cont de nimic din aceste acta casa stiu din batrini ocupa si terenul dar tot nimic sa ajuns la situatia sa inpartim munca parintilor nostri cit si a noastra dar judecatoarea tot zici ca este normal si acum sa povestim despre parcursul procestului am zis si este consemnat si de judecatoare daca nu poare sa anuleze partial titlul de proprietate eu renunt la procest pentru ca nu ma avantajeaza si raspunsul judecatoarei a fost eu nu iti pot anula titlul de proprietate si nici partial la un alt terme de judecata tot aceiasi judecatoare imi sice domn grigore mi-ai cerut dumneata sa scot un teren sau un loc de la partaj si nu am fost deacord sau ai cerut anularea partiala a titlului de proprietate si nu am fost eu deacord am depus cere de scoatere a locului de casa de la partaj in baza decretului lege 115/1938 art 27 si 28 am depus copie dupa registrul agricol din 1974 rolul find pe numele tatalui meu Grigore v Stan pina ciind a decedat 1984 cind titular de rol a devenit mama noastra Grigore Maria dar nimic din toate astea nu o contat la judecatoare din gaesti si totusi sunt destul acte normative care ne dau cistig de cauza dar doamna judecatoare nu vrea sa inparta dreptate decit ppentru frati tatalui meu bagindui peste noi in curte si in casa am vrut sa le cedam si locul de la cimp dar tot judecatoare nu a fost deacord noi in instanta din tot ce am spus nu sa tinut cont ei nu sau prezentat de 4 termene nu au depus cerere sa se judece  in lipsa si totusi are pe judecatoare un avocat bunUzucapiunea este posibilă deoarece, în calitate de coposesor, fiecare coproprietar este în acelaşi timp şi posesor şi detentor precar, având posibilitatea să intervertească precaritatea în posesie utilă cu privire la cotele - părţi din drept ale celorlalţi coproprietari.

Cât timp un coproprietar posedă bunurile comune în calitatea sa de coproprietar, el este socotit că posedă nu numai pentru sine, ci şi pentru ceilalţi titulari ai dreptului de coproprietate. O asemenea posesie nu poate fi considerată utilă, chiar dacă bunurile sunt astfel posedate ca urmare a unui partaj de folosinţă. Din aceste considerente este necesară o intervertire de fapt a posesiei, care poate rezulta din împrejurări de natură a duce la concluzia că titularul dreptului de coproprietate posedă numai pentru sine, în nume de proprietar. În practica judiciară s-a stabilit că reprezintă astfel de împrejurări, ce dovedesc intervertirea posesiei comune în posesie utilă exclusivă actele - cum ar fi perceperea fructelor comune, închirierea bunului în nume propriu sau efectuarea unor lucrări de construcţie sau reparaţie.

Intervertirea posesiei începute până la data intrării în vigoare a Noului Cod Civil este posibilă numai în cazul uzucapiunii de 30 de ani, pentru că cea de 10 la 20 de ani presupune existenţa unui just titlu, iar coproprietarul nu poare invoca un act translativ de proprietate, care să emane de la un neproprietar.

În sistem de carte funciară, intervertirea posesiei poate exista numai în cazul uzucapiunii extratabulare prevăzută de art. 28 din Decretul - lege nr. 115/1938, care presupune exercitarea unei posesii utile timp de 20 de ani de la decesul proprietarului tabular. Uzucapiunea tabulară, reglementată de art. 27 din acelaşi act normativ, impune pe lângă posesia de buna-credinţă şi înscrierea dreptului de proprietare fără cauză legitimă, ceea ce nu este cazul coproprietarului care are înscrisă în cartea funciară o cotă -parte din dreptul de proprietate, dar exercită în fapt o posesie utilă, sub nume de proprietar asupra întregului bun.

Pentru posesiile începute sub imperiul Noului Cod Civil intervertirea posesiei precare a unui coproprietar în posesie utilă va fi posibilă numai în condiţiile uzucapiunii extratabulare, noua reglementare renunţând la formele uzucapiunii din vechiul Cod Civil (de 10 la 20 de ani, respectiv 30 ani). În acest caz, un coproprietar poate dobândi dreptul de proprietate asupra bunului comun exercitând o posesie de 10 ani dacă:

a) proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori, după caz şi-a încetat existenţa;

b) a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate;

c) imobilul nu era înscris în nici o carte funciară (art. 930 alin.1).

Aliniatul 2 al aceluiaşi articol instituie faptul că “în toate cazurile, uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să îşi fi înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său, pe baza unei cauze legitime, în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune“.

În situaţia în care unul dintre coproprietari dobândeşte prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra cotelor -părţi aparţinând celorlalţi coproprietari, acţiunea de partaj se stinge, partajul fiind exclus pentru că, urmare a prescripţiei achizitive, starea de indiviziune nu mai există, iar acţiunea de partaj rămâne fără obiect.